Raport CSM: Este necesară o reevaluare a noilor coduri

O reevaluare a noilor coduri şi a tuturor instituţiilor acestora este necesară, ca urmare a multiplelor decizii ale Curţii Constituţionale, se apreciază într-un raport întocmit de un grup de lucru din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

‘Date fiind recentele şi multiplele decizii ale Curţii Constituţionale, parte din ele schimbând practic filosofia unor întregi instituţii ale noilor coduri, cu impact direct asupra activităţii instanţelor şi parchetelor, grupul propune (re)evaluarea celor patru noi coduri, ale tuturor instituţiilor acestora din perspectiva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, ale concordanţei acestora cu Constituţia României, în lumina şi a practicii recente a Curţii Constituţionale. Este în interesul cetăţeanului ca implementarea noilor coduri să cunoască predictibilitate şi certitudine în aplicarea lor’, se arată în raportul care analizează impactul noilor coduri – Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală.

Autorii consideră că reevaluarea codurilor din această perspectivă ar trebui să fie făcută sub egida Institutului Naţional al Magistraturii, cu implicarea profesorilor de drept constituţional, civil, procedură civilă, penal şi procedură penală, a instituţiei academice, precum şi a altor personalităţi de prestigiu din domeniu, scrie Agerpres.

În document se apreciază că este greu de stabilit cauzele care au condus la situaţia în care fiecare lună de aplicare a noilor coduri a adus noi decizii de neconstituţionalitate sau necesitatea modificării lor.

‘Este vorba de o inadecvare la realităţile sociale ale dispoziţiilor din aceste coduri? Este o poziţie diferită a Curţii Constituţionale faţă de redactorii codurilor şi celor care au adoptat în Parlament aceste acte în înţelegerea dinamicii şi rolului instituţiilor procedurale (în special a celor penale) de către Curtea Constituţională? Un lucru e cert: toate acestea au grevat negativ activitatea instanţelor şi parchetelor. Ca şi expectanţa justiţiabililor’, se menţionează în raport.

Rolul comisiei care a întocmit raportul a fost de a analiza impactului noilor coduri asupra activităţii instanţelor şi parchetelor, apoi să înainteze CSM recomandări în vederea eficientizării şi îmbunătăţirii activităţii instanţelor şi parchetelor.

Analiza a fost realizată pe cinci paliere (obiective), legate între ele. Obiectivele cuprind un istoric anterior intrării în vigoare a noilor coduri, un istoric după intrarea în vigoare, o analiză a datelor statistice şi a dinamicii activităţii instanţelor şi parchetelor în raport cu perioada de trecere de la vechile coduri la noile coduri, infrastructura şi concluziile/recomandările grupului de lucru.

Apelul conducerii CSM către instituțiile mass-media

Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității joi, 20 august 2015, declarația de presă, semnată de jud. Marius Badea Tudose – Președinte și de proc. Bogdan Gabor – Vicepreședinte, cu privire la subiectele dezbătute recent în mass-media referitoare la unele cauze penale aflate în instrumentarea parchetelor sau aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Declarația integrală:

”Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii reaminteşte că, potrivit Constituţiei României, justiţia se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti.

Dreptul la liberă exprimare este un drept constituţional a cărui îngrădire – mai ales dacă este în legătură cu informaţii de interes public – nu este permisă într-un stat democratic.

Însă, exprimarea în presă a unor opinii – fie acestea rezultatul propriilor analize sau dictate de conjuncturi socio-politice ori interese de grup – nu ţin loc de hotărâre judecătorească şi nu are voie, tot potrivit Constituţiei, să atenteze la demnitatea şi imaginea persoanei.

Comentarea excesivă, apriorică şi într-un registru speculativ – de către persoane de formaţie şi vocaţie variate, cu o cunoaştere limitată a subiectului dezbătut, dar în numele dreptului la liberă exprimare şi a interesului public – poate dăuna însuşi interesului public invocat şi societăţii ca deţinătoare a acestuia.

Încrederea cetăţeanului în justiţie se construieşte, iar responsabilitatea revine, în principal, statului prin instanţele judecătoreşti constituite potrivit legii. Substituirea acestora de către instituţiile mass-media poate crea aparenţa de răspuns la nevoia de dreptatea socială, ca aşteptare individuală şi colectivă, însă riscă să fie un răspuns emoţional, volatil, păgubos pe termen lung şi cu potenţial de perturbare a condiţiilor obiective necesare înfăptuirii actului de justiţie de către cei ţinuţi prin lege la aceasta.

Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă încrederea că, atât instituţiile media, cât mai ales formatorii de opinie, vectorii de imagine, politicienii şi diverşii specialişti în variate domenii pot da măsura maturităţii, răspunderii şi rolului lor social prin înţelegerea autentică a interesului public în ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei în România.

Judecător Marius Badea Tudose
Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii

Procuror Bogdan Gabor
Vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii”

Sursa: JURIDICE.ro